Limba romana English

Amelogeneza Imperfectă

<< Tratamente Dentare

Ce este Amelogeneza ?

Coroana unui dinte este compusă din smalț și dentină. Smalțul este stratul exterior de culoare mai albă format din substanță anorganică dură în cea mai mare parte - peste 96% și substanță organică și apă - restul de sub 4%. Acest strat este mult mai dur și mai rezistent decât dentina din interior care are o culoare gălbuie și reprezintă doar 45% substanță anorganică dură, restul fiind 33% substanță organică și 22% apă.

Amelogeneza reprezintă formarea smalțului dentar și începe atunci când coroana se formează în interiorul oaselor maxilar și mandibular, după dentinogeneză (formarea primului strat de dentină) și înainte de formarea rădăcinii dintelui.


Ce este Amelogenesis Imperfecta ?

Amelogeneza Imperfectă este o tulburare congenitală rară în care dinții prezintă o dezvoltare și mineralizare anormală a smalțului fără legătură cu alte boli sistemice sau generale. Ea se datorează funcționării defectuoase a proteinelor din smalț ( ameloblastină , enamelină , tuftelină și amelogenină ) și are ca rezultat o concentrație mai mică a substanței anorganice în smalț și o rezistență scăzută a acestuia la factorii chimici și fizici din cavitatea bucală.

Pacienții cu această afecțiune capătă o culoare anormală a dinților (galben, maro sau gri) și pot prezența semne ale bolii la toți dinții sau doar la o parte din ei. Efectele se manifestă într-o varietate de moduri, în funcție de tipul amelogenezei, cu defecte de formă sau volum a dinților. Dinții sunt hipersensibili la variațiile de temperatură, mai susceptibili la carii, uzură rapidă (abraziune, tocire), depunerea excesivă de tartru și hiperplazie gingivală.

Semnele pot apărea încă de la erupția dinților pe arcadă însă în cazul dinților permanenți ele devin mai evidente între 20 și 30 de ani și evoluția bolii duce chiar la pierderea în totalitate a coroanelor dentare după vârsta de 30 de ani.

amelogenesis imperfecta
amelogeneza imperfecta
amelogeneza imperfecta
amelogeneza imperfecta

Tipuri de Amelogenesis Imperfecta

Toate tipurile de amelogeneză imperfectă sunt datorate unor mutații genetice, majoritatea cazurilor fiind moștenite de la părinți. Atunci când boala este moștenită, bărbații afectați au mai multe anomalii dentare și mai severe decât femeile afectate.


Cazurile se pot clasifica în funcție de aspectul lor clinic în:

• Tipul 1 - Hipoplazie

Smalțul are o densitate normală dar o grosime anormală datorită funcționării defectuoase a formării matricei sale. El este foarte subțire însă dur și translucid și poate prezenta cavități și șanțuri aleatorii. Dinții sunt mai mici și pot avea spații între ei. Mineralizarea și culoarea sunt normale însă, datorită grosimii mai reduse, dinții pot apărea mai închiși (transpare dentina prin smalț care este mai gălbuie). În timp, culoarea dinților se va modifica. Radiologic, densitatea smalțului este similară celui normal dezvoltat și diferită de a dentinei.

• Tipul 2 - Hipomaturare

Smalțul are o grosime normală dar o densitate și o mineralizare anormale. Este mai puțin dur în comparație cu smalțul obișnuit și predispus la uzură rapidă însă nu la fel de intensă precum cea de la tipul 3. Culoarea poate varia de la normal la galben-brun. Radiologic, densitatea smalțului este mai mică decât a smalțului normal și similară dentinei.

• Tipul 3 - Hipocalcifiere

Smalțul are o grosime normală dar este calcificat defectuos, așadar extrem de fragil, mai puțin rezistent chiar decât dentina și prezintă un aspect cretos (alb opac). Dinții sunt predispuși la colorare și uzură rapidă, expunând dentina din interior. Radiologic, densitatea smalțului acestor dinți este mai mică decât a dentinei.

• Tipul 4 - Hipoplazie-Hipomaturare cu Taurodontism

Smalțul are un aspect mixt, cu caracteristici de amelogeneză imperfectă de la tipul 1 și de la tipul 2. Toate afecțiunile de tip 4 au în comun Taurodontismul, afecțiune caracterizată prin prezența unor molari cu coroană mărită și rădăcini micșorate vertical, cu o cameră pulpară mai mare decât în mod normal. Se mai pot asocia și cu o mușcătură anterioară deschisă.

Tratamentul Amelogenezei Imperfecte

Tratamentele dentare profilactice și restauratorii sunt foarte importante, precum și rezolvarea problemelor estetice, coroanele dinților devenind galbene sau maronii de la expunerea dentinei datorită pierderii smalțului. Principalele obiective ale tratamentului sunt ameliorarea durerii, păstrarea danturii rămase și tratarea și conservarea înălțimii verticale ocluzale a pacientului.

Mai mulți factori trebuie luați în considerare pentru a decide cu privire la variantele de tratament, cum ar fi clasificarea și gravitatea bolii, istoricul social al pacientului, constatările clinice etc. Deși există mai multe tipuri de amelogeneză imperfectă, abordarea generală a acestei afecțiuni este similară.

În cazul incipient al bolii, fluorizarea zonelor afectate pentru diminuarea sensibilității pacientului și fațetele dentare pentru protecția smalțului împotriva abraziunii pot reprezenta un tratament provizoriu.

În situațiile mai avansate ale bolii, coroanele protetice dentare sunt necesare pentru a compensa smalțul abrazat, uneori cu devitalizarea preprotetică a dinților (extirpări și obturații de canal pe dinții cei mai afectați). Aceste coroane nu doar protejează dinții și tratează sensibilitatea pacientului ci mențin și dimensiunea verticală ocluzală care, fiind predispusă la micșorare, îi poate conferi pacientului un aspect îmbătrânit.

În cele mai grave stadii, extracțiile cu implanturi dentare sau proteze dentare vor rămâne singurele soluții de tratament.


Pentru a vedea câteva situații unde s-au folosit coroane dentare protetice în scopul tratamentului amelogenezei imperfecte puteți vizita pagina cu Cazuri Clinice.

amelogenesis imperfecta

Actualizat: 26 Ianuarie 2019

<< Tratamente Dentare